Codul bunelor maniere, să învățăm să fim manierați

M-am gândit că ar prinde foarte bine un asemenea topic pe Zone.Strike, având în vedere anumite treburi.
Poate
că majoritatea or să-l ignore sau nu vor respecta/băga în seamă ce
scrie aici, dar măcar vor știi că acesta există și vor putea oricând să
arunce o privire.

Voi posta un capitol pe zi, iar voi veți putea să-l comentați.
Începem cu primul capitol, argumentul.
Aceasta
este o versiune mai "prescurtată" a codului bunelor maniere, trebuie să
știți că în realitate acesta este mult mai dezvoltat.

ARGUMENT

Ne
aflam la finele secolului XX si ni se pare ca se apropie sfirsitul
lumii ... Traim intr-o lume nebuna , avind senzatia ca innebunim si noi
pe zi ce trece. Asistam ingroziti la imaginile cumplite din asa
numitele zone conflictuale , zone ce se ivesc in cele mai neasteptate
locuri de pe glob si se inmultesc ingrijorator. In discoteci tinerii
danseaza pe mese ! Altii care se autointituleaza " Hell's Angels " ,
pornesc noaptea pe motociclete avind la bord casetofoane cu muzica
Heavy Metal , rasi in cap sau cu plete , imbracati in bluzoane de piele
cu tinte , pe care sunt prinse ecusoane cu capete de mort , in jeansi
si cizme , oferindu-ne pentru o clipa o imagine de apocalips. Desigur ,
e vorbaq de o imagine trunchiata si catastrofica a societatii in care
traim , dar nu putem sa nu tinem seama si de ea.

In astfel de
conditii , mai merita sa ne preocupam de bunele maniere ? N-ar fi mai
bine sa ne intrebam daca ele nu au devenit cumva inutile ? Raspunsul e
unul singur : buna crestere nu este si nu va deveni niciodata inutila ,
pentru ca il va face pe om sa se respecte in primul rind pe sine.

Am
incetat oare sa avem idealuri , sa gindim , sa ne cultivam , sa ne
temem , sa ne rugam ? Avem oare dreptul sa consideram traditiile
perimate sau depasite ? Fara indoiala ca nu. Caci nimic nou nu e sub
soare ... Iata un vechi adevar ce nu poate fi negat. In toate timpurile
a existat tendinta oamenilor de a se opune legilor impuse de politete ,
deoarece la prima vedere
par restrictive si si inutile. Ele sunt
parca inventate sa ingradeasca libertatea individului. Dar dupa o
scurta experienta de viata fiecare om este nevoit sa accepte ca bunele
maniere nu sunt deloc inutile ci ele contribuie la formarea noastra ca
" oameni " , la bucuria de a trai printre semeni civilzati.

Bunele
maniere n-au fost adaugate in mod arbitrar unor structuri sociale. Ele
au radacini intr-un sentiment profund , in acea armonie dintre
comportare si etica , dintre frumusetea caracterului uman si
moralitatea sa. Confucius , faimosul intelept chinez (551-479 a.Chr) ,
spunea ca virtutea nu reprezinta nimic daca nu se naste din curtoazie ,
adica din inima. Omul va avea un comportament natural si agreabil ,
adica o purtare civilizata numai respectind niste reguli care s-au
impus si s-au codificat de-a lungul timpului.

Pornind de la
principiul 3 ca fiecare dintre noi este unic si de neinlocuit , putem
afirma ca orice om are dreptul de a fi respectat. Dar de acelasi
respect trebuie sa se bucure si cei din jur. N-am insirat vorba goale
ci am incercat sa formulam insusi principiul de baza pe care se bazeaza
aceasta carte.

Codul manierelor elegante este alcatuit dintr-o
multime de legi , de fapt de conventii , avind , toate , un numitor
comun : a nu-l deranja si a nu-l inoportuna pe semenul tau , ci ,
dimpotriva , a-l face sa se simta bine in preajma ta.
Tot asta
urmareste si statul cind emite legi si decrete prin care se
sanctioneaza diferite delicte civile. Oricine a gresit este pasibil de
o pedeapsa mai mult sau mai putin severa , in functie de gravitatea
greselii. Fie ca a furat , fie ca a calcat pe iarba , fie ca a
traversat strada in locuri nepermise , orice om normal traieste cu
frica de politistul ce poate rasari linga el in orice clipa.
Lucrurile
stau intrutotul la fel cu legile si regulile din cadrul codul
manierelor elegante dar abaterea de la aceste norme nu este sanctionata
de catre autoritati. Si totusi codul acesta este adesea respectat cu
mai multa strictete decit legile statului. Explicatia e foarte simpla.
Daca pentru delictele legiferate exista un singur politist la 10000 de
oameni , sa zicem , pentru abaterile de la o comportare civilizata - "
politistul " se afla in fiecare om inzestrat cu o minima doza de bun
simt. Nu exista legi care sa te pedepseasca pentru ca rizi cu zgomot ,
pentru ca
vorbesti continuu si foarte tare , pentru ca iti strigi
copilul din strada de la etajul zece sau pentru ca iti arunci cu
dezinvoltura biletul de autobuz pe jos. Vine totusi un moment in care
te intrebi de ce nu mai esti invitat in casa familiei X , unde te-ai
simtit atit de bine. Vine o zi in care observi ca vecinii te saluta cu
raceala evitind sa-ti vorbeasca , si chiar proprii tai copii par jenati
de modul cum te imbraci sau maninci si in special de faptul ca vorbesti
tot timpul... Niciodata nu e prea tirziu sa inveti ceva bun de la altii
, insa cu cit vom invata mai devreme ce se cuvine si ce nu - ce se cade
si ce nu , ce se face si ce nu , cu atit viata noastra va fi mai
ferita
de surprize dezagreabile. Traim inr-o epoca in care noncomformismul
este la moda , dar sa nu depasim o etapa obligatorie - accea a
conformismului. Picasso nu ar fi ajuns sa picteze celebrul tablou "
Guernica " daca n-ar fi stiut mai intii sa picteze in stil clasic.
Buna crestere se dobindeste in mai multe feluri.
Educatia
ocupa de departe cel mai important loc. Vom vorbi despre rolul si
necesitatea educatiei in familie intr-un capitol separat. Dar buna
crestere se dobindeste si din mass-media , si prin aversiunea noastra
fata de oamenii cu o comportare dezagreabila. Invatam , cum s-ar zice ,
din " exemple negative ". Cind auzim pe cineva spunind bazaconii si-l
vedem cum se face de ris , rosim de multe ori in locul lui.

Iata-ne
iar in fata cu notiunea atit de complicata de libertate. Fac ce vreau
la mine acasa , sunt un om liber. Acest tinar este intr-adevar un om
liber - prost crescut. Dar nici cei care la cel mai mic zgomot in
apartamentul vecin bat in tevi sau in pereti nu sunt niste oameni bine
crescuti
- intervin alte notiuni ce caracterizeaza o fiinta civilizata - simtul
masurii , toleranta , ingaduinta. Toate acestea se invata cu rabdare.
Ajungem sa intelegem ca o taina a vietii - mult rivnita chiar de Goethe
- este echilibrul pe care ni-l dorim cu totii si-l avem atit de putini.
Ca sa fie totul foarte clar - un om cu bun simt va invata bunele
maniere cu multa constiinciozitate - ca pe o limba straina , fara sa se
jeneze ca nu a stiut pina in acel moment o
regula de complortament. Ca de exemplu : a-ti incrucisa tacimurile in farfurie inseamna ca mai doresti din felul respectiv !

Cel
mai INEFICIENT mod de a educa pe cineva este sa-i tii discursuri
moralizatoare , interminabile si plicticoase. Fiecare om trebuie sa
treaca singur prin experiente-limita.
Cit de educativ ar fi , de
pilda , daca tinarului care asculta muzica Rapp pusa la maximum , fara
sa-i pese de vecini , i s-ar pune sa asculte fara comentarii , la fel
de tare , la aceleasi ore , fara incetare un concert de Bruckner , sau
ceva asemanator ! Si ne putem gindi ca si noi ne-am aventurat uneori
intr-un domeniu necunoscut fara sa ne dam seama ca ne facem de ris.
Cind asistam la un spectacol dezagreabil oferit de un cumparator
nemultumit ajuns la capatul nervilor si tipind la vinzatoare , ne putem
gindi ca si noi am fost intr-o astfel de situatie , la fel de penibila.
Inca din scoala se remarca glumetii , indivizii cu tupeu , smecherii ,
obraznicii. Este adevarat ca pentru scurta vreme devin " eroi " ,
modele usor de imitat. Dar un tinar cu bun simt va intelege repede ca
acest mod de comportament nu este ideal pentru a-ti atrage respectul
celor din jur. "

Ca sa fii om intreg , atitea sunt necesare "
- spune Geo Bogza intr-o carte chiar cu acest titlu - iar una dintre
cinditii este buna crestere.
Bunele maniere mai inseamna sa rezisti
unei tentatii care te poate transforma din om cinstit intr-un pungas.
Putini stiu ca a gasi un portofel pe strada si a nu-l preda la Politie
, se cheama furt. Cei mai multi il considera noroc ...
Hazardul nu
trebuie sa favorizeze infractiunea si abaterea de la regulile de buna
comportare. Daca esti cu adevarat convins ca trebuie sa fii politicos
oricind si in orice ocazie , intelegi adevarul fundamental cuprins in
celebra inscriptie gravata pe fatada cladirii de la New College , din
Oxford : " Manners make man " - comportamentul il face pe om. Bunele
maniere sunt apanajul omului care isi cunoaste exact locul in lumea in
care traieste.

Made By
Zone.Strike

2. SCURT ISTORIC AL BUNELOR MANIERE

Odata cu inceputul
existentei sale sociale , umanitatea a impus norme de comportament in
toate domeniile esentiale ale vietii : hrana si imbracamintea ,
relatiile dintre sexe , relatiile dintre inferiori si superiori ,
corespondenta , primirea oaspetilor etc. Comportamentul prescris in
aceste ocazii a fost codificat in reguli precise; iar a nu le respecta
insemna a te exclude din categoria ta sociala. In toate timpurile , in
toate tipurile de grupuri umane , politetea a fost indispensabila
traiului in comun , chiar daca obiceiurile difereau de la o tara la
alta.

De exemplu , in Germania nu se mai saruta mina femeilor
, dar s-a extins deprinderea de a fi punctual devenita aproape obsesie.
Acest mic " amanunt " comentat de un sociolog ar explica , poate ,
uimitoarea prosperitate a Germaniei din ultimele decenii... Tot aici ,
cu exceptia meselor oficiale si a cazului cind exista personal de
serviciu , invitatii contribuie spontan la
stringerea mesei , la
spalarea vaselor - cu simplitate si eficienta , fara ca gazda sa se
simta jignita. In Cehoslovacia , unde curatenia din apartamente este
impresionanta , gazda are pregatita pentru musafiri o adevarata
colectie de papuci noi si comozi si nimeni nu se simte
socat.

In
Canada , ca si in alte parti , exista obiceiul de a oferi flori in
numar par. La noi , un buchet trebuie sa aiba un numar de flori fara
sot si acest obicei autohton poate duce uneori la situatii comice.
Astfel gazda , usor jenata , ii atrage atentia musafirului venit din
Romania care i-a oferit cinci garoafe ca a pierdut , probabil , o
floare pe drum ...

In Elvetia , seara, pe malul unui riu ,
intr-un loc pustiu , o fetita era nelinistita de faptul ca nu gaseste o
cutie de gunoi in care sa arunce ambalajul de la ciocolata - pentru ca
nu avea OBICEIUL sa arunce ceva pe jos.

Oamenii au obiceiuri
bune si rele. Cum obisnuinta este a doua noastra natura , obiceiurile
sunt foarte importante , atit pentru noi cit si pentru cei din jur. Dar
... bunele obiceiuri respectate cu strictete ar face dintr-un om un
sfint si dintr-o societate reala o lume utopica. Imaginati-va
o
fiinta umana care n-ar gresi niciodata cu nimic. Dupa parerea mea ar fi
un monstru , un robot. Ideal ar fi ca un om sa stie sa-si pastreze cit
mai multe obiceiuri bune si sa le corecteze pe cit posibil pe cele
proaste. Daca avem o viata normala , dar totusi avem prostul obicei de
a bea zece cafele pe zi si de a fuma cinci tigari dimineata pe stomacul
gol , asta ne priveste personal. Vom vorbi in acest context doar de
obiceiurile proaste care ii deranjeaza pe
cei din jur. Nu trebuie sa
afli dintr-o carte ca nu este politicos sa faci vizite neanuntate , e
de ajuns sa te gindesti ca nici tie nu ti-ar face placere , intr-un
moment cind ai foarte multe treburi , sa fii surprins de musafiri ,
oricit de dragi ti-ar fi in alte imprejurari. Si totusi , exista acest
obice prost de-a intra la cineva cunoscut doar pentru ca trec prin fata
casei. Pe timpuri , a face cuiva o vizita neanuntata nu era deloc un
gest nepoliticos , ci dimportiva ... dar in alte vremuri oamenii aveau
foarte mult timp liber , pe care astazi nu-l mai au ... din pacate.

Se
stie , de altfel , ca pentru a intra in codul bunelor maniere un obicei
trebuie sa fie supus mai intii probei timpului. Pina si etimologia
cuvintului ETICHETA , in sensul cunoscut de toata lumea , este
semnificativa din acest punct de vedere. Oricit de surprinzator ar
parea , "eticheta " (ceea ce se cuvine ) are la origine o interdictie.
In noul parc de la Versailles , gradinarul-sef al lui Ludovic
al-XIV-lea a asezat inscriptii prin care cerea sa nu-i fie calcate in
picioare
peluzele insamintate de curind. Cum aceste inscriptii erau adesea
ignorate de nobilimea neatenta si aflate , in paranteza fie spus , in
conflict cu regele , bietul om a
obtinut din partea Majestatii Sale
un decret care prevedea respectarea " etichetelor ". Astfel , cuvintul
a intrat in limbajul curent pentru a desemna o comportare conforma unor
norme. Multe obiceiuri nu mai au de mult nici o legatura cu faptele
care le-au generat. Cine se mai gindeste astazi , scotindu-si palaria ,
ca reitereaza gestul de ridicare a coifului prin care cavalerii , la
sfirsitul unui turnir , isi descopereau chipul spre a fi recunoscuti de
public?

Made By

Zone.Strike