DREPTUL DE AUTOR SI DREPTUL ASUPRA MARCILOR
Prin drepturi de proprietate intelectuală, se înţeleg următoarele categorii de drepturi:
- dreptul de autor;
- drepturile conexe dreptului de autor;
- dreptul asupra brevetelor de invenţii.
- dreptul asupra mărcilor de produs sau de servicii înregistrate;
- dreptul asupra desenelor şi modelelor industriale;
- dreptul asupra indicaţiilor geografice;
DREPTUL DE AUTOR
În
România, prima lege care a reglementat dreptul de autor de opere
literare şi artistice a fost Legea presei – 13 aprilie 1862, lege care
a fost adoptată în timpul domniei lui Cuza Vodă şi recunoştea
creatorilor, dreptul de a se bucura ca de o proprietate în tot timpul
vieţii lor, de dreptul de a reproduce, de a vinde şi de a ceda operele
lor.
Actuala lege ce reglementeaza dreptul de autor, cat si
drepturile conexe este legea 8 din 4 martie 1996, care a intrat in
vigoare la 3 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.
Dreptul
de autor este dreptul de proprietate intelectuală recunoscut persoanei
sau persoanelor fizice care au realizat o operă originală de creaţie
intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar
fi modalitatea de creaţie, modul sau forma concretă de exprimare şi
independent de valoarea şi destinaţia lor ori altor titulari legali,
persoane fizice sau juridice.
OBIECTUL DREPTULUI DE
AUTOR - este constituit din operele originale de creaţie intelectuală
din domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi
modalitatea de creaţie, modul sau forma concretă de exprimare şi
independent de valoarea şi destinaţia lor. O operă pentru a se bucura
de protecţie juridică trebuie să îndeplinească 3 condiţii :
să fie rezultatul unei creaţii intelectuale din partea autorului;
să
îmbrace o formă concretă de exprimare, perceptibilă simţurilor – ceea
ce înseamnă că nu în toate cazurile opera trebuie să fie fixat pe un
suport material;
să fie susceptibilă de aducere la cunoştinţa
publicului prin reproducere, executare, expunere, reprezentare sau
orice alt mijloc.
CATEGORII DE OPERE PROTEJATE:
a)
scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile,
pledoariile, prelegerile şi orice alte opere scrise sau orale, precum
şi programele pentru calculator;
b ) operele ştiinţifice, scrise
sau orale, cum ar fi : comunicările, studiile, cursurile universitare,
manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
c) compoziţiile muzicale cu sau fără text;
d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;
e) operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;
f) operele fotografice precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
g)
operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura,
pictura, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie,
ceramica, plastica sticlei si a metalului, desene, design, precum si
alte opere de arta aplicata produselor destinate unei utilizari
practice;
h) operele de arhitectură, inclusiv planşele, machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură;
i) lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în general.
j) operele de artă digitală .
Prin dreptul de autor nu sunt protejate :
a)
ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiintifice, procedeele,
metodele de functionare sau conceptele matematice ca atare si
inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de
scriere, de explicare sau de exprimare;
b ) textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară şi traducerile oficiale ale acestora;
c)
simbolurile oficiale ale statului, ale autorităţilor publice şi ale
organizaţiilor, cum ar fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema,
blazonul, insigna, ecusonul şi medalia;
d) mijloacele de plată;
e) ştirile şi informaţiile de presă;
f) simplele fapte şi date.
SUBIECTUL DREPTULUI DE AUTOR
Calitatea
de autor al unei opere o poate avea numai persoana umană, deoarece
numai ea dispune de însuşirile şi capacităţile fizice şi spirituale
care sunt necesare realizării unei asemenea creaţii .
Subiect al dreptului de autor poate fi atât o persoană fizică cât şi o persoană juridică.
Acesta
poate fii de doua feluri: subiect primar / originar, adică acea
persoana care a creat nemijlocit opera şi subiect derivat – persoana
care în virtutea competenţelor recunoscute de lege dobândesste atribute
ale dreptului de autor.
Se prezumă a fi autor persoana sub numele căreia opera a fost adusă la cunoştinţa publicului – prezumţie relativă.
Dacă
opera a fost adusă la cunoştinţa publicului sub un pseudonim sau sub
formă anonimă, dreptul de autor va fi exercitat de către persoana
fizică sau juridică care o face publică dar numai cu consimţământul
autorului atâta timp cât acesta nu-şi dezvăluie identitatea.
În legătură cu subiectele originare întâlnim următoarele situaţii:
- opera a fost creată de o singură persoană;
- opera a fost creată de două sau mai multe persoane – operă cu mai mulţi autori, realizare în coautorat. ( comună )
Subiectele
derivate sunt toate persoanele succesoare în dreptul de autor. Acestea
pot dobândi dreptul fie prin moştenire potrivit legislaţiei civile fie
prin acte între vii. Ceea ce se dobândeşte sunt în primul rând drepturi
patrimoniale şi în mod cu totul excepţional o parte din drepturile
personal nepatrimoniale.
Dreptul subiectiv al autorului presupune următoarele prerogative cu caracter personal nepatrimonial :
a) dreptul de divulgare sau dreptul de a aduce opera la cunoştinţa publicului pentru prima oară;
b ) dreptul de retractare;
c) dreptul la paternitatea operei sau dreptul la calitatea de autor;
d) dreptul la respectul integrităţii operei sau dreptul la calitatea acesteia.
Drepturile
patrimoniale de autor sunt drepturi subiective, a căror existenţă este
condiţionată de manifestarea de către autor a dreptului de a aduce
opera la cunoştinţă publică şi de a o exploata în beneficiul său şi al
succesorilor săi .
Drepturile patrimoniale de autor sunt legate de persoana autorului, sunt exclusive şi limitate în timp .
DURATA PROTECTIEI DREPTULUI DE AUTOR
Autorului
unei opere literare, artistice, ştiinţifice i se recunoaşte un drept
asupra operei pe tot parcursul vieţii sale. Acest drept ia naştere din
momentul creaţiei operei indiferent de modul sau forma concretă de
exprimare a acelei creaţii.
Exista trei excepţii, când exerciţiul unor drepturi morale se transmite prin moştenire:
- exerciţiul dreptului de a decide dacă, în ce mod şi când va fi adusă opera la cunoştinţă publică,
- exerciţiul dreptului de a pretinde recunoaşterea calităţii de autor,
-
exerciţiul dreptului de a pretinde respectarea integrităţii operei şi
de a se opune oricărei modificări şi oricărei atingeri aduse operei,
dacă prejudiciază onoarea sau reputaţia autorului .
Transmiterea acestor drepturi morale are loc pe durată nelimitată.
Drepturile
patrimoniale cuprinse în conţinutul dreptului de autor, se nasc chiar
din momentul creării operei şi durează pe tot timpul vieţii autorului,
iar după moartea acestuia ele se transmit prin moştenire potrivit
legislaţiei civile pe o perioadă de 70 de ani. După împlinirea
termenului de protecţie opera cade în domeniul public adică monopolul
exploatării operei, recunoscut titularilor drepturilor patrimoniale
încetează şi din acel moment opera intră în patrimoniul comun al
umanităţii şi poate fi folosită liber .
TRANSMITEREA DREPTULUI DE AUTOR
Transmiterea
drepturilor născute din crearea unei opere literare, artistice se face
atât pe cale succesorală cât şi prin acte inter vivos.
By
Zone.Strike
Profilul tau
Social
Mesaje private
Subiecte monitorizate
Mier Noi 25, 2009 4:06 am Scris de 
Subiect: > DREPTUL DE AUTOR SI DREPTUL ASUPRA MARCILOR 
